Papa la Ile la ceas aniversar…

Știam că într-o zi se va întâmpla minunea și am să scriu iar pe blog. N-am reușit până astăzi, dar azi e aniversarea blogului meu, iar eu întotdeauna țin la aniversări. Poate că am evitat să mai scriu aici, poate n-am mai găsit nici timpul până acum, dar sper că lucrurile se vor schimba și mă voi întoarce la blogul meu drag.

Anul care tocmai se încheie din viața blogului meu este cel mai sărac an în postări și rețete. Cred că le pot număra pe degetele de la o mână aproape. Există multe explicații pentru asta, dar cred că e mai puțin relevant acum ce și cum. Important este că am învățat multe anul acesta, că între timp mi-am realizat visul de a urma o școală de cofetar-patiser. Cine știe ce va urma în continuare pentru mine și pasiunea mea de a dărui oamenilor dulciuri făcute de mine și unde mă va gasi sărbătoarea celor 5 ani de blog.

În viața mea s-au întâmplat tot felul de schimbări și toate astea sunt vinovate pentru absența mea de  pe blog. Mă bucur totuși că lumea mai ajunge aici, că mai îmi încearcă rețetele și că îmi duce dorul. Prietenii și nu numai, mă întreabă din când în când dacă am să revin și eu sper că nu va mai fi mult de așteptat. 

Sunt pentru o perioadă destul de scurtă în țară și am un program destul de aglomerat, cu multe torturi de făcut. Nu puteam totuși să nu fac un tort și pentru blogul meu, să mai îndulcesc un pic situația. Am ales să fac un tort micuț cu blat de fistic și cremă cu apă de trandafiri. Deși inițial am vrut să-l îmbrac în pastă de zahăr, am zis totuși să încerc altceva și l-am îmbrăcat în mulți, mulți trandafiri roz. Pentru decor am folosit cremă de unt cu bezea elvețiană și pentru asta trebuie să-i mulțumesc lui Andie, de la care am luat rețeta care a funcționat perfect! 

La final vă invit la o felie de tort și la un pahar de roze. Să ”ne revedem” cu bine cât mai curând! 

La mulți ani!

Toamnă frumoasă!