Franzela cu mac umpluta…

Pentru ca am constatat ca daca nu ma grabesc sa scriu o reteta pe blog ma apuca lenea sau mai uit ce si cum am facut, scriu acum inaintea altor retete povestea cu franzela umpluta pe care am facut-o vineri.

Trebuie sa spun mai intai ca m-am inspirat in reteta de la Laura Adamache, dar e posibil sa mai gasiti reteta si pe alte site-uri.

Eu fiind un om mai nestiutor si mai lenes, am facut aluatul cu masina de facut paine si am procedat asa. Am pus in vasul de la aparat 250 ml apa, 50 gr de unt moale, 1 lingurita de sare, 35 gr zahar, mac (nu stiu cat am pus, poate vreo 70 gr), 500 gr de faina si pe deasupra ei am pus un plic de drojdie uscata. Am pornit aparatul si peste o ora si 25 de minute am avut aluatul gata. Cat s-a facut aluatul in masina eu am avut cuptroul pornit in bucatarie sa fie cald cand e gata.

Intre timp am facut umplutura. Nefiind amatori de mezeluri eu am facut o umplutura cu ciuperci si ardei. Am taiat feliute ciupercile (vreo 700 gr)

si le-am pus intr-o tigaie teflonata pe foc in trei ture. Cand ciupercile s-au mai micsorat si au eliminat o parte din apa le-am scos si am aruncat lichidul din tigaie, apoi am adaugat o noua transa. La operatiunea asta nu am folosit ulei sau altceva. Cand am terminat de facut ciupercile am pus niste unt in tigaie si dupa ce s-a topit am adaugat ardeii taiati cubulete. Eu am avut 2 ardei mari rosi si 2 ardei mai mici verzi.

Cand ardeii mi s-au parut suficent mozoliti cu unt si stati in tigaie, am adaugat ciupercile amestecate cu ceva piper proaspat macinat si fulgi de chilli.

Am amestecat bine si am pregatit cativa catei de usturoi…

I-am taiat marunt si i-am adaugat in tigaie impreuna cu niste vin alb demisec. Am lasat totul pe foc pana s-a dus sosul. Din cand in cand am mai amestecat. Cand a fost gata am intins umplutura pe o farfurie sa se raceasca.

Cum aluatul a fost gata m-am apucat sa-l prelucrez. Aici recunosc ca am avut emotii mari. In primul rand ca am pus mac in aluat si el e greu si pe moment m-am panicat un pic ca se va dezumfla. Plus ca eu nici nu prea reusesc sa intind aluatul in dreptunghi calumea.

A facut si eu cum am putut. Dupa ce am intins aluatul, cu rotita de taiat am facut niste urme pe dreptunghi astfel incat sa impart dreptunghiul in 3 pe lungime. Nu am taiat, doar am apasat usor sa am niste linii dupa care sa ma ghidez. Apoi am taiat si pe stanga si pe dreapta franjuri. Daca eu nu m-am facut prea bine inteleasa sper sa va prindeti din poza ce am vrut sa spun.

Inainte nu aveam rotita de taiat aluatul si merge mai greu cu cutitul, chiar daca e bine ascutit si are lama subtire.

Am ras mozzarella pe partea din mijloc, am adaugat ciupercile cu ardeii si iar am ras mozzarella.

Ca sa impachetez franzela am adus deasupra umpluturii ba un franjure din stanga, ba unul din dreapta. Desi eram un pic impacientata de ce va iesi, m-am descurcat onorabil, zic. Aluatul e destul de elastic, n-am avut probleme.

Acum insa a venit partea grea. Cum sa iau franzela asa impletita si s-o pun in tava in care pusesem niste foaie de copt? Nu am gasit nici o solutie si cu atat mai putin una rapida asa ca am hotarat sa tai franzela in doua. Mai ales ca parea sa fie mai lunga decat tava si ar fi putut intra cel mult pe diagonala in tava, dar nici asta nu e sigur. (N-am mai stat sa fac calculele matematice necesare :)) )

Dupa ce am taiat franzela in doua am incercat sa inchid fiecare jumatate in partea unde era taiata si le-am pus ceva mai usor in tava pregatita. Le-am uns cu galbenus de ou amestecat cu putin lapte si le-am bagat la cuptor la 200 de grade, jumatate de ora.

La sfarsit aratau asa:

Intr-un final am reusit sa fac si o poza cu sectiunea, inainte sa se termine de tot franzela.

Mi s-a spus ca a fost foarte buna, acum nu stiu daca asa a fost sau doar n-a avut curaj sa recunoasca altceva. Sper totusi ca a fost buna si nu s-a chinuit sa manance atata franzela de unul singur doar ca sa nu ma supere pe mine.

Eu nu pot sa spun decat ca mie mi-a placut cum a aratat 🙂