Salata de vinete, salata de ardei copti

Nu trece zi să nu mă gândesc că n-am mai scris pe blog. În fiecare zi îmi fac autocritica în gând și cam atât, din păcate. Nu e vorba despre lene de data asta, sau mai corect spus nu e vorba doar despre lene. Aparatul meu foto este în service de destul de multă vreme și nu-s semne că o să-l recuperez prea curând. Am un aprat foto mic cu care aș putea poza ceea ce gătesc, dar diferențele de calitate sunt mult prea mari pentru gustul meu.

Mi-am tot zis că am să postez rețete la care am pozele făcute mai demult, dar nu mi-a reușit până acum. Daaaaar, azi, în această zi tare frumoasă de octombrie, mi-am zis că nu se mai poate și că am să postez ceva aici. Recunosc că rețetele ce vor urma sunt ieșite din sezon, dar tot am să le scriu pentru că se pot face și cu legume sau fructe congelate, iar dacă nu, sunt aici pentru la anul.

De data asta e vorba despre o salată de vinete (fără maioneză) și o salată de ardei copti (altfel decât salata clasică de ardei copți în oțet).

Înainte de a povesti despre ele, vreau să spun că eu nu am știut mulți ani de zile că există salată de vinete cu maioneză. Când am aflat mi s-a părut dubioasă combinația și recunosc că nu mi-a plăcut când am mâncat. Nu le pregătesc absolut niciodată cu maioneză. Pe de altă parte îmi place salata de vinete așa cum o face mama mea și așa o fac și eu. Aș putea mânca zile întregi salata de vinete și nu m-aș opri. Nu îmi place nici salata făcută fără mixer. Știu, știu, sunt mulți doritori de salată de vinete tocată cu satârul, dar mie nu-mi place.

Salata de ardei cu oțet este o minunăție, dar pentru că nu prea am voie să mănânc oțet, am meșterit o combinație satisfăcătoare pentru gustul meu!

Mai întâi de toate am copt ardeii. Eu îi coc pe o tigaie grill de teflon. Apoi i-am pus într-un castron și i-am acoperit cu o farfurie. Când s-au terminat de copt cei 5 ardei din figură, i-am mai lăsat acoperiți 15 minute, apoi i-am curățat. Am păstrat și zeama pe care au lăsat-o că e tare bună.

Pentru dressing am folosit: 2 linguri miere, 3 linguri zeamă de lămâie, 2 linguri sos de soia, 5 linguri ulei de măsline.  Le-am amestecat bine cu un tel și am pus și toată zeama lăsată de ardeii copți. Am mărunțit vreo 2-3 căței de usturoi și am tocat o legătură de pătrunjel (doar frunzele).  Am adăugat usturoiul și pătrunjelul în emulsia de mai sus, iar apoi am adăugat și ardeii copți tăiați fâșii.

Am lăsat totul deoparte până am făcut și salata de vinete. Numai bine să se combine aromele.

Pentru salata de vinete am copt 3 vinete, tot pe tigaia grill de teflon. Le-am curățat când erau încă calde și le-am lăsat la scurs vreo oră. Le-am băgat în vasul robotului împreună cu o ceapă mică tăiată mărunt. Am pus și sare, nu știu exact câtă, deobicei pun la început și mai gust pe parcurs. Prin orificiul din capacul robotului am turnat ulei, de flaorea soarelui de data asta. Nici pe ăsta nu-l măsor niciodată, e tot o chestiune de gust. Când e gata salata o bag la frigider pentru că mie îmi place mai tare salata de vinete rece.

Așa îmi place mie salata de vinete: fără maioneză, făcută cu mixerul (ce-i drept, cel mai bine iese cu blenderul vertical) și cu ceapa tocată mărunt adaugată de la început în vinete, nu adăugată la final după ce s-a făcut salata.

Sigur, gusturile nu se discută, tocmai de aceea am postat rețeta de salată de vinete așa cum îmi place mie, poate mai sunt și alții ca mine, că din ceilalți știu sigur că-s mai mulți.

Voi din ce tabără faceți parte, cum vă place salata de vinete?

După ce salata de vinete a fost rece și s-au combinat și aromele în salata de ardei copți am mâncat like there’s no tomorrow. (Mamă, aici zice că am mâncat ca nemâncații!)

Am avut niște chifle cu făină integrală și semințe de in și de susan care au mers la marele fix cu salatele noastre.

După cum ziceam, a cam trecut vremea vinetelor sau a ardeilor, dar cred că încă se mai găsesc rătăcite prin piețe. Sau poate cine știe, aveți la congelator pentru iarnă, vinete coapte și ardei copți. Eu nu am, dar știu că oamenii prevăzători își pun.

Cam asta a fost de data asta. Sper că n-o să-mi mai ia două vieți să vă povestesc despre alte rețete și mai sper să se întoarcă și aparatul foto acasă, de pe tărâmurile îndepărtate unde a fost trimis la reparat.

Până data viitoare s-auzim numai de bine!

[Facebook_Comments_Widget title=”” appId=”” href=”” numPosts=”5″ width=”600″ color=”light” code=”html5″ ]