Ciocănele de pui crocante…

V-am mai povestit că la 20 de ani nu știam să aprind aragazul și că nu știam să fac nici măcar cartofi prjăjiți. Au trecut ceva ani de atunci, mă descurc bine cu aprins aragazul, mă descurc să fac câteceva de mâncare, mărturie stă blogul de față, dar tot nu știu să fac cartofi prăjiți și nimic altceva ce necesită prăjirea în baie de ulei.

Nu gătesc niciodată ceva ce trebuie prăjit în baie de ulei, iar în puținele dăți când se întâmplă să mâncăm cartofi prăjiți acasă (care de fapt se întâmplă doar când suntem la Paris) de aceasta operațiune se ocupă Cip.

De data asta este vorba de o excepție cu ciocănele de pui crocante, un fel de provocare pentru mine.

Am spus o provocare și nu am ales cuvîntul întâmplător pentru că este o rețetă pregătită pentru Provocarea secretă primită de la Ama. Blogul de luna aceasta a fost ”Bucătăritul” de la necesitate la hobby și rețeta pe care am ales-o este aceasta. Trebuia s-o fac și pe asta cu prăjitu’ odată și odată.

Am folosit 8 ciocănele de pui, făină, 2 ouă, ardei iuți râșniți, fulgi de porumb și desigur și ulei de floarea soarelui pentru baia aia 😀

După ce am spălat și curățat ciocănelele le-am opărit în apă fiartă pentru vreo 10 minute.

Așa opărite cum erau, le-am dezpielițat și am trecut la mozolit… mai întâi prin făină…

…apoi ou…

… și la final prin fulgii de porumb.

În timpul ăsta uleiul se încinsese și l-am și zvârlit pe primul de test în oală. Rezultatul a fost că s-a prăjit instant la suprafață fără să se fac în interior, așa că n-a fost bine.

Am dat focul mai mic, am pregătit 3 ciocănele…

Iar prin făină, ou, fulgi de porumb și i-am prăjit în baia de ulei la foc mai potrivit vreo 10 poate chiar 15 minute. De data asta nu s-au mai făcut instant și a apucat să se facă și carnea. Cu cât ciocănelele sunt mai mari cu atât se fac mai greu… Când le-am scos din oală le-am pus pe niște șervete de hărtie să mai absoarbă din ulei.

Între timp am zis să fac și un sos de usturoi cu pătrunjel. Am mărunțit trei căței mari de usturoi pe care i-am și zdrobit bine, am tocat pătrunjelul (doar frunzele, fără cozi) și am amestecat cu un strop de ulei de măsline.

După am amestecat cu smântână și gata sosul.

Ciocănele aurii, gata de mâncat.

Vă  jur că eu am vrut să le mâncam cu spanac! Chiar am crezut pentru o fracțiune de secundă că am să-l conving pe Cip să mâncam ciocănelele astea cu spanac, dar el a zis că-mi bat joc de el 😀 așa că l-am lăsat să facă el cartofii prăjiți.

Am băut un vin alb rece (nu șpriț!!), o bere… a fost bun…

[Facebook_Comments_Widget title=”” appId=”” href=”” numPosts=”5″ width=”600″ color=”light” code=”html5″ ]