Pork Dumplings…
Au trecut deja 3 ani de când am făcut pentru prima dată pachețele de primăvară de Anul Nou Chinezesc. Am zis că e timpul să mai încercăm rețete noi anul ăsta și am studiat un pic problema. Așa am aflat că se mănâncă foarte mulți „colțunași” de anul nou. Bun! Mi-a plăcut ideea! „Colțunașii” aștia, care în chineză sunt „jiaozi” (cel puțin așa am înțeles de pe net, chineză nu știu nici o boabă, desigur) se pot face cu tot felul de umpluturi cu carne tocată. Cel mai des cu carne de porc și varză chinezească, așa am ajuns să fac pork jiaozi (pork dumplings). Se mănâncă de obicei cu sos de soia cu usturoi, ghimbir, ceapă verde, ulei de susan, dar noi i-am încercat și cu sosul dulce-picant. Ambele variante au fost pe placul nostru și nu ne-am lămurit nici până acum ce s-a întâmplat de au dispărut așa rapid, ca și cum nici n-ar fi existat.
- 140 gr făină
- 90 ml apă fiartă
- 250 gr carne tocată de porc
- 1/2 varză chinezească
- 5 gr sare
- 3 fire ceapă verde
- 10 gr ghimbir
- 1/2 legătură pătrunjel (coriandru)
- 1 ou
- 15 ml sos de soia
- 15 ml ulei de susan
- 5 ml sos de stridii
- coriandru măcinat
- piper, chilli proaspăt râșnit
- o lingură ulei pentru wok
- 50 ml apă
- sos de soia
- ulei de susan
- 3 feliuțe de ghimbir
- 1 cățel de usturoi
- 1 fir ceapă verde
- sos dulce picant
Aluatul de colțunași se face din făină și apă și m-am decis rapid să îl fac eu, mai ales că n-am găsit prin magazine foile gata făcute. Am pus într-un castron mare făina cântărită. Apa, după ce a fiert, am lăsat-o jumătate de minut să se liniștească și am turnat-o încet peste făină în timp ce amestecam cu o lingură de lemn. După ce am încorporat toată făina în aluat cu ajutorul lingurii, am scos aluatul din castron, pe blatul de lucru ușor înfăinat și l-am frământat pentru 2 minute.
Așa călduț cum era, l-am învelit în folie alimentară și l-am lăsat să se odihnească pentru jumătate de oră.
Cât aluatul s-a odihnit m-am ocupat de umplutură. Am adunat pentru început toate ingredientele la un loc.
Am spălat frunzele de varză chinezească și le-am zvântat, apoi le-am tăiat fâșii subțiri și le-am pus într-un castron cu sarea. După 10-15 minute le-am stors bine de zeamă.
Cât varza s-a înmuiat, am tăiat mărunt firele de ceapă verde, pătrunjelul și ghimbirul. (Pentru că noi avem o problemă personală cu coriandru verde, am ales să-l înlocuiesc cu pătrunjel și să adaug în compoziție coriandru măcinat. Voi, dacă vreți să fiți chinezi adevărați, să nu faceți ca mine, ci să folosiți coriandru verde.)
Le-am adăugat pe toate peste carnea tocată, împreună cu oul, varza stoarsă, sosul de soia, uleiul de susan, sosul de stridii. Cum ziceam, am pus și niste coriandru măcinat. Am râșnit niște piper și chilli uscat și am amestecat compoziția.
M-am reîntors la aluat când am fost gata. L-am scos din folia alimentară, unde a transpirat bine. L-am mai frământat un pic pe blatul de lucru și l-am împărțit în patru. Fiecare bucată am întins-o cu sucitorul cât mai subțire și am decupat discuri de aluat cu o formă rotundă.
Marginile de aluat rămase le-am amestecat cu următoarea bucată de aluat și am continuat procesul de întindere și decupare până am terminat aluatul. Mie mi-au ieșit în final 27 de discuri. Se pot pune unele peste altele, dacă sunt înfăinate bine (pentru că se lipesc destul de tare) sau se poate pune foaie de copt între ele sau, așa cum o să fac eu data viitoare, se pot umple pe măsură ce se decupează și așa nu mai apare problema cu lipitul între ele.
Când am terminat de făcut toate discurile, m-am apucat să asamblez colțunașii. Pe fiecare disc am pus o jumătate de lingură de umplutură. Am îndoit aluatul și l-am lipit pe mijloc, apoi am început să fac pliuri spre dreapta când lipeam aluatul și apoi la fel și spre stânga. (Dacă nu înțelegeți prea bine cum se face treaba se găsesc filmulețe explicative pe internet.)
Mare fericire pe mine cu fiecare colțunaș făcut, așezat frumos pe hârtia de copt, în tava de cuptor. A durat ceva operațiunea, dar au ieșit așa cum trebuie!
După ce au fost gata toți, am încins tigaia pe foc mare, cu o lingură de ulei pentru wok in ea. Când și uleiul s-a încins bine am pus în tigaie colțunașii și i-am lăsat să se prjească pe fund până au devenit aurii, cam 2 minute jumătate.
Pentru că tigaia mea nu are capac, am pregătit în avans o bucată de folie de aluminiu suficient de mare să o acopere. După ce colțunașii s-au prăjit pe o parte, am tras folia de aluminiu peste tigaie și am lăsat un loc liber, pe unde, cu mare grijă, am adăugat apa fierbinte. Am astupat apoi bine tigaia și am lăsat colțunașii să se gătească la foc mic, în aburi, pentru aproape 6 minute (pentru că au fost destul de mari). Când sunt gătiți devin translucizi.
Am tăiat mărunt usturoiul si ghimbirul proaspăt, am adăugat sos de soia și ceapă verde tăiată in diagonală. Inițial am uitat, dar am adaugat când am mâncat și ulei de susan.
Colțunașii nu trebuie umpluți prea mult pentru a nu se rupe.
Pentru că mi-a mai rămas umplutură, am făcut din ea niste chiftele lunguiețe, pe care le-am dat prin făină și le-am prăjit în tigaie. Au fost și ele delicioase!
Eu am avut ceva emoții și la asamblat colțunașii, dar și la prăjire. Să nu cumva să se rupă, să se dezintegreze, să nu cumva să iasă prea uleioși, etc, etc... Nu s-a întâmplat nimic rău, totul a fost perfect.
Dacă vă strângeți mai mulți la masă e bine să măriți cantitățile și să faceți mai mulți colțunași. Sunt foarte buni și se mănâncă cu poftă.
Se mănâncă la orice masă și în mod special de Anul Nou Chinezesc pentru că se crede că aduc prosperitate.
După ce ne-am bucurat teribil că mi-au ieșit cum trebuie, că nu s-au dezintegrat la gătire, că arată cum am văzut prin poze și după ce i-am pozat și eu pe ai mei, am trecut la mâncat. Adevărul e că am testat câțiva și înainte să-i pozez, că prea muream de foame, dar mai ales de poftă și de curiozitate.
Ce să vă mai zic că ne-au plăcut… V-am zis că nu ne-am lămurit cum au dispărut. Ușor, ușor, unul câte unul, au dispărut de pe farfurii, până nu a mai rămas nimic în urmă. Ne-au plăcut foarte tare și cu un sos și cu celălalt. Acum ne tot întrebăm cu ce umplutură să-i mai încercăm pentru că trebuie clar să mai facem!
Cam asta a fost povestea de azi. Să ne citim cu bine și să avem un an mai bun!
Buna, nu am gustat pana acum aceste dumplings, dar prezentate asa frumos si cu ajutorul retetei tale o sa le preparam si noi.
Să le încercați neapărat! Nu-s chiar greu de făcut, doar un pic migăloase, dar sunt bune rău 😀