Paste proaspete umplute cu pesto de kale in sos alb cu conopida, alune de padure si bacon crocant

O nouă provocare a bătut la ușa mea. Am fost invitată să particip la un nou concurs marca Electrolux. N-am prea stat pe gânduri dacă să particip pentru că, vedeți voi, premiul este o excursie la Roma, la Taste of Roma. ROMA!! Cum să nu-mi încerc și eu șansele la așa ceva?? #romacuelectrolux

Mi-am declarat dragostea pentru paste de foarte multe ori până acum și nu cred că este o surpriză pentru nimeni că am ales să mă înscriu în concurs cu o rețetă de paste. Surpriza vine din combinație, poate. Am ales să umplu pastele mele proaspete cu pesto de kale pentru că am descoperit de curând această legumă și am rămas surprinsă de ea la modul cel mai plăcut. Combinația de conopidă și alune de pădure am mai încercat-o o dată și știam că merge de minune într-un sos catifelat de smântână, parfumat din belșug cu piper negru proaspăt măcinat și nucșoară proaspăt rasă. Bucățelele de bacon crocant au fost acolo pentru a întregi toată povestea. 
Cum ziceam, de curând am descoperit varza kale. E un fel aparte de varză, care are frunzele lungi și nu face căpățână. N-are gust specific de varză. E un fel de salată mai tare, mai crocantă. Se poate fierbe, inăbuși, prăji… La magazinele de prin preajma mea se găsește de cele mai multe ori tăiată fâșii.

De data asta am ales să o fac pesto.  Am folosit pentru asta: 100 gr frunze de kale, 3 căței de usturoi, o lingură zeamă de lămâie, 50 gr alune de pădure, 30 gr parmezan, 60 ml ulei de măsline, sare.

Am curățat frunzele de kale de nervurile mai groase, le-am spălat și le-am scurs de apă. Am pus o oală cu apă la fiert și un castron cu apă rece la frigider. Când a început să clocotească apa, am adăugat frunzele de kale și le-am lăsat un minut în apa care fierbea. Le-am scos apoi în apa rece de la frigider. După ce s-au răcit, le-am scurs foarte bine de apă.

Între timp am prăjit într-o tigaie pe aragaz alunele de pădure, am stors zeama de lămâie, am ras parmezanul și am curățat usturoiul.

Am pus în vasul robotului ingredientele și am mixat bine.

În mod normal se pune mai mult ulei și ceea ce se obține este mai mult un sos, dar pentru că eu urma să umplu pastele cu acest pesto, am ales să nu îl fac așa.

Atunci când a venit momentul umplerii pastelor, am adăugat 2 linguri de smântână lichidă și piper proaspăt macinat și am omogenizat bine.

Aluatul de paste l-am făcut din 200 gr făină, 2 ouă, sare. Am așezat făina pe blatul de lucru în formă de ”vulcan” și pe post de ”lavă” cele 2 ouă. Am pus și sarea și am început să amestec cu o furculiță în centru, incorporând ușor făina de pe margini. Când n-a mai mers treaba cu furculița am trecut la mâini și am lucrat aluatul aproximativ 10 minute. L-am învelit în folie alimentară și l-am lăsat la odihnit o oră în frigider.  Când a venit vremea să fac pastele, am scos aluatul din frigider, l-am pus pe blatul de lucru ușor înfăinat și l-am mai muncit 2 minute. 

Am luat o bucată din el și am început să îl întind cu sucitorul. De data asta n-am avut mașina de paste, dar nu-i așa de greu nici fără.

Din aluatul întins cât de subțire a fost posibil, am decupat cercuri cu o formă.

Pe jumătate dintre ele am pus pesto. 

Am uns marginile cercurilor cu foarte puțină apă și apoi le-am pus capacele, apăsând bine pe lipitură și având grijă să nu rămân aer între foile de paste și umplutură. Am apăsat apoi cu o furculiță pe margini.

N-am mai făcut niciodată până acum tortelinii așa că m-am gândit să încerc și forma asta. Pentru ei am decupat niște cercuri mai mari decât cele pentru raviolii, am pus umplutură doar pe jumătate, lăsând și marginea liberă. Am uns ușor cu apa marginea și apoi am venit cu jumătatea goală de aluat peste umplutură. Am sigilat bine aluatul, obținând o semilună. Am lipit cele două ”capete” tot cu o picătură de apă.

Am lăsat pastele deoparte să se odihnească un pic și am trecut mai departe.

Am rumenit într-o tigaie 50 gr alune de pădure (altele decât cele de la pesto).

Am tăiat în jumătate 4 felii de pancetta afumată și le-am prăjit bine pe ambele părți, neadăugând în tigaie ulei sau altfel de grăsime. Când au fost crocante și rumenite pe ambele părți le-am scos pe un prosop de hartie, ca să se scurgă de grăsime.

În timpul ăsta am pus o oală cu apă și sare la fiert și un castron cu apa rece la frigider pentru că urma să mă ocup de conopidă. Am folosit 150 gr conopidă curățată și ruptă buchețele. Când apa clocotea am pus conopida și am lăsat-o aproximativ 3 minute, până a început să devină ușor translucidă. Am scurs-o și am pus-o în apa rece de la frigider, ca să opresc fierberea. Am scos-o din apa rece, am scurs-o bine și am șters-o cu grijă cu prosoape de hârtie.

Iar am pus oala cu apă și sare la fiert, de data asta pentru paste.

În tigaia unde s-a făcut pancetta, am adăugat o linguriță de ulei de măsline și după și buchețelele de conopidă. Le-am rumenit ușor și apoi le-am scos.

Am pus în tigaia de unde tocmai scosesem conopida, 300 ml smântână lichidă (35%), sare, piper proaspăt măcinat, nucșoară proaspăt rasă. Am amestecat bine și am lăsat la foc mic până a început să facă bulbuci, moment în care am revenit în tigaie cu buchețelele de conopidă și o parte din alunele prăjite, tăiate jumătăți. S-au împrietenit pe foc un minut.

La marele fix au fost gata și pastele fierte 3 minute. Le-am pus în tigaia cu sos să se mozolească bine și am mai lăsat pe foc doar jumătate de minut.

Când am mâncat, am adugat în farfurie, peste pastele cu sos, pancetta ruptă bucățele mici, alune de padure tocate mărunt și parmezan fâșii.

După cum vă puteți imagina, am avut și un pahar de vin alb alături.  Au fost foarte, foarte bune și mâncându-le m-am visat un pic la Roma, poate, cine știe… Cu Roma, fără Roma, eu vă sfătuiesc să le încercați! Pastele proaspete sunt nemaipomenit de bune, iar combinația asta face toți banii!