28th October 2012

Tartă cu nectarine și frangipane…

He he… ce avem noi aici? O tartăăăă! Desigur o tartă pentru că tartele sunt un fel de obsesie a mea 😀 O tartă dulce și frumoasă! O tarta cu nectarine si frangipane. De mult timp vroiam să fac o tartă cu frangipane și aceasta trebuia să fie cu smochine, că și tartă cu smochine vroiam să fac de mult timp, dar n-a fost să fie. Daca n-au fost smochine în seara în care am făcut eu tarta au fost nectarine și a fost foarte bine și așa 😀

Ca la toate tartele se începe mai întâi cu aluatul pentru că trebuie să stea la rece. Am pus în vasul robotului 200 gr făină, 175 gr unt rece tăiat cubulețe și 50 gr zahăr. Am mixat până au început să se formeze firimituri și am adăugat 2 linguri de lapte rece. S-a format repede o bilă de aluat pe care am învelit-o în folie alimentară și am băgat-o la congelator. Trebuie să stea acolo cel putin 40 de minute…pănă se întărește suficient cât să se intindă ușor cu sucitorul.

Mai târziu am făcut crema frangipane care este o cremă de migdale. Eu am avut niște migdale tocate, dar nu măcinate fin, așa că le-am măcinat cu robotul de bucătărie. Am folosit 150 gr migdale măcinate fin (se mai cheamă și făină de migdale), 150 gr unt, 150 gr zahăr, 2 ouă.

Am amestecat totul bine cu ajutorul unui mixer și am obținut crema 😀 Atât e de simplu.

Am scos aluatul de la congelator, am pudrat masa cu făină și am întins aluatul cu ajutorul sucitorului. Tot cu ajutorul sucitorului l-am mutat în forma de silicon și i-am tăiat marginile. Am pus crema peste aluat, dar nu până sus deoarece crește un pic la cuptor.

Am încins cuptorul la 180 de grade și am aranjat pe deasupra tartei felii de nectarine.

Am folosit cam 4-5 nectarine.

Din aluatul rămas mi-au mai ieșit 2 mini tarte și am avut crema pentru una din cele două. În cealată am pus doar felii de nectarine.

Am ținut tarta mare la cuptor vreo 30-35 de minute. Cele mici un pic mai puțin. Cea fără cremă n-a mai prins poza pentru că am mâncat-o repede, repede 🙂

A doua zi am luat tarta cu noi și am plecat la țară. S-a mâncat cu poftă pentru că a fost foarte bună, desigur. A fost foarte apreciată și pentru că a fost dulceeee. Eu dacă o făceam pentru mine aș fi pus mai puțin zahăr, v-am mai zis că mie îmi plac dulciurile mai puțini dulci 😉

Când făeam eu poze la tartă am dat cu ochii de mama lu’ Magellan…

care l-a rândul ei a dat cu ochii de mine și mai ales de tarta mea așa că a venit să cerceteze mai de aproape care-i treaba și, ca și fi-su, să-mi intre mie prin poze 😀

M-am gândit să particip cu această rețetă la provocarea Dulce Românie la ediția aniversară doi ani. Mihai ne-a provocat să pregătim cea mai bună rețetă a noastră. Nu știu dacă asta e cea mai bună rețetă a mea, dar eu sunt innebunită după tarte și să le mănânc dar mai ales să le fac, deci nu puteam alege ceva mai bun.